Băncile au ajuns să vândă credite de retail de numai 15 mil. euro pe lună, faţă de 200 mil. euro, cât plasau în boom.

Creditul în euro pentru re­tail, adică pentru popula­ţie – atât cel de consum, cât şi cel imobiliar – s-a prăbuşit spectaculos, ban­cherii ajungând să vândă acum împrumuturi în euro de numai 15 milioane de euro pe lună, faţă de 200 mil. euro cât plasau în 2010-2011.

Cele două moment cheie care au generat această cădere au fost: restric­ţionarea creditului în valută în 2010-2011 de către BNR şi trecerea programului imobiliar „Prima casă“ la varianta exclusivă în lei din 2012. De asemenea, scăderea puternică a dobân­zilor la lei aproape că a egalizat costul unui credit în moneda naţională faţă de unul în euro. În perioada de boom creditul în euro era de două ori mai ieftin decât cel în lei, acesta fiind principalul argument de vânzare pentru bănci.

„O influenţă foarte puternică asu­pra creditării în euro a avut-o gradul de îndatorare permis la creditele în lei şi în plus se vede şi teama clienţilor faţă de riscul valutar. La creditele imobiliare, clienţii nu mai au niciun avantaj să se îndatoreze în valută: avansul şi dobânzile sunt mai mici la lei, iar gradul de îndatorare este mai mare“, afirmă Vlad Elias, managing partner al brokerului de credite Cooper Pear. Dacă creditele în euro s-au pră­buşit, creditele în lei au crescut spectaculos în ultimii doi ani, depăşind nivelul maxim din 2008. La nivel agregat, creditele în lei acordate populaţiei şi companiilor au atins un nivel record de 5,4 miliarde de lei în iunie, un plus de 50% faţă de aceeaşi lună din 2014 şi cu o sută de milioane de lei peste recordul anterior, stabilit în primăvara lui 2008, cu câteva luni înainte de izbucnirea crizei financiare.

Creditele în euro acordate la nivel agregat au fost de echivalentul a 280 mil. euro, cea mai mare parte fiind credite corporate. Astfel, creditele acordate companiilor s-au ridicat la 255 mil. euro, în timp ce persoanele fizice au luat credite de numai 25 mil. euro. De exem­plu, companiile cu activităţi de export preferă creditele în euro pentru că aceasta este şi moneda în care îşi obţin veniturile. Creditele în euro, atât cele pentru populaţie, cât şi cele pentru companii intră în datoria externă în valută. România a intrat în criză şi a fost lovită extrem de puternic în 2009 şi 2010 pentru că avea un nivel de îndatorare în valută pe termen scurt extrem de ridicat, în special din partea sectorului privat (bănci, companii, populaţie).

În acest moment, presiunea a mai scăzut, cel puţin la nivelul populaţiei şi parţial la companii având în vedere că moneda de împrumut este leul. Dar aici riscul vine din rata dobânzii. În prezent indicatorul de referinţă Robor este la minime istorice (0,6-1,3% pe an), dar orice schimbare de politică monetară de către BNR poate duce la creşterea dobânzilor şi, implicit, a ratelor.

Citeste articolul AICI

Pentru a obtine un credit avantajos, APLICA AICI